SUSPÉCT, -Ă adj. Care inspiră neîncredere, bănuieli. ♦ Îndoielnic, dubios. [Cf. fr. suspect, lat. suspectus]. Vezi definitia »

corect:sa ne simtim bine gresit:sa ne simtem bine Vezi definitia »

deféct (defécte), s. n. – Cusur, imperfecțiune. Lat. defectus (sec. XIX). – Der. defectuos, adj., din fr. défectueux; defectuozitate, s. f.; defectibil, adj., din fr. défectible; defectiv, adj., din fr. défectif. Vezi definitia »

EDÍCT, edicte, s. n. 1. (În Roma antică) Act prin care un magistrat făcea cunoscute normele de drept și formele juridice aplicate în timpul magistraturii lui. 2. (În antichitate și în evul mediu) Decret important cu caracter normativ dat de un monarh sau de o autoritate bisericească superioară cu privire la o anumită problemă. – Din lat. edictum, germ. Edikt. Vezi definitia »

INFÁRCT s.n. (Med.) Astupare a unui vas de sânge care are ca urmare distrugerea țesutului pe care acesta îl hrănește. [< fr. infarctus, cf. lat. infarcire – a umple]. Vezi definitia »