Definita cuvantului mănăstiresc
MĂNĂSTIRÉSC, -EÁSCĂ, mănastirești, adj. Care aparține mănăstirii, privitor la mănăstire, de la mănăstire; p. ext. bisericesc, monastic. ♦ Cum se face sau cum există la mănăstire. [Var.: mânăstirésc, -eáscă, (înv.) monastirésc, -eáscă adj.] – Mănăstire + suf. -esc.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mănăstiresc
RISC s. n. eveniment probabil, generator de pierderi; pericol posibil. (< fr. risque) Vezi definitia »
VIZITEÉSC, -EÁSCĂ, viziteești, adj. (Rar) Care aparține vizitiului, privitor la vizitiu. – Din vizitiu + suf. -esc. Vezi definitia »
sodomésc, -eáscă, adj. (înv.) care aparține Sodomei; de Sodoma. Vezi definitia »
OMENÉSC, -EÁSCĂ, omenești, adj. 1. Care aparține omului sau genului uman, privitor la om sau la genul uman, propriu înfățișării sau firii omului; de om; uman. ◊ (Substantivat, n.) Omenescul unei situații. ◊ Așezare omenească = denumire pentru sat, comună, oraș. 2. Care aparține omului de rând. 3. (Înv. și pop.) Prietenos, binevoitor; blând. ♦ Convenabil, rezonabil. ♦ (Despre limbă) Inteligibil, clar. – Om + suf. -esc. Vezi definitia »
ARHIERÉSC, -EÁSCĂ, arhierești, adj. Care ține de arhierei, privitor la arhierei. [Pr.: -hi-e-] – Arhiereu + suf. -esc. Vezi definitia »