Definita cuvantului mănușar
MĂNUȘÁR, (1) mănușari, s. m., (2) mănușare, s. n. 1. S. m. Persoană care confecționează mănuși (1); fabricant sau negustor de mănuși. 2. S. n. Mănușă de protecție (folosită la manipularea unei bucăți de metal fierbinte). [Var.: (1) mânușár s. m.] – Mănușă + suf. -ar.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mănușar
VESTIBULÁR, -Ă adj. (Anat.) Al vestibulului urechii. [Cf. fr. vestibulaire]. Vezi definitia »
SPECULÁR, -Ă adj. 1. (min.) care răsfrânge lumina. 2. referitor la oglindă; care pare văzut într-o lumină. ♦ (psihiatr.) halucinație ~ă = halucinație în care bolnavul se vede el însuși în fața lui. (< fr. spéculaire) Vezi definitia »
BRĂZDÁR, brăzdare, s. n. Fierul plugului care taie brazda. – Din brazdă + suf. -ar. Vezi definitia »
TUBERCULÁR, -Ă adj. tuberculiform. (< lat. tubercularis) Vezi definitia »
Cocalar vine de la numele sasesc la raului Tarnava Mare = Kokel.Cocalarii,erau niste satre de tigani care-si faceau veacul pe malul raului si care se tineu de furtisaguri si (sau) inselaciuni. Vezi definitia »