Definita cuvantului măreție
MĂREȚÍE s. f. 1. Faptul de a fi măreț; ansamblu de calități care trezesc admirație și respect; grandoare, splendoare, fast1. 2. (Înv. și reg.) Mândrie, semeție, trufie. – Măreț + suf. -ie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu măreție
TRIGONOCRAȚÍE s. f. (astrol.) triunghi, pe cercul planetar, format de cele patru semne de aceeași natură (foc, pământ, aer, apă). (< fr. trigonocratie) Vezi definitia »
ACHIZÍȚIE s.f. 1. Procurare, cumpărare de obiecte (rare) etc.; bunul obținut prin acest mijloc. 2. Procurare de produse și de materiale prin unități ale comerțului de stat sau cooperatist pe calea unor contracte speciale. [Gen. -iei, var. achizițiune s.f. / cf. fr. acquisition, lat. acquisitio]. Vezi definitia »
EPILÁȚIE s. f. epilare. (< fr. épilation) Vezi definitia »
ROGATÓRIE adj. comisie ~ = comisie delegată de un tribunal să facă un act de procedură sau de instruire judiciară la cererea unui alt tribunal. (< fr. rogatoire) Vezi definitia »
TIPSÍE, tipsii, s. f. 1. (Adesea fig.) Tavă mare, rotundă, de metal, uneori artistic ornamentată. 2. (Muz.; la pl.) Chimval. – Din tc. tepsi. Vezi definitia »