Definita cuvantului măreție
MĂREȚÍE s. f. 1. Faptul de a fi măreț; ansamblu de calități care trezesc admirație și respect; grandoare, splendoare, fast1. 2. (Înv. și reg.) Mândrie, semeție, trufie. – Măreț + suf. -ie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu măreție
POROZIMETRÍE s. f. măsurare a porozității materialelor. (< fr. porosimétrie) Vezi definitia »
COPARTICIPÁȚIE s. f. coparticipare. (< fr. coparticipation) Vezi definitia »
ECOLALÍE s. f. Simptom al unor boli nervoase care se manifestă prin repetarea automată a sunetelor auzite la alții. ♦ Repetarea automată a vorbelor altuia. – Din fr. écholalie. Vezi definitia »
SONOLOCÁȚIE s.f. Determinare a poziției unui obiect față de un anumit reper cu ajutorul undelor sonore, fără participarea activă a obiectului. [< fr. sonolocation]. Vezi definitia »
CHEIROPODALGÍE s. f. durere în extremitățile mâinilor și picioarelor. (< fr. chéiropodalgie) Vezi definitia »