OSTEOGENÉZĂ s. f. 1. (Biol.) Parte a embriologiei care studiază formarea țesutului osos. 2. Osificare. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéogenèse. Vezi definitia »

înfrântúră s.f. (înv.) înfrângere. Vezi definitia »

OFTĂTÚRĂ, oftături, s. f. (Rar) Oftat. – Ofta + suf. -ătură. Vezi definitia »

acantolíză s.f. slăbire a aderenței reciproce dintre celulele epiteliului malpighian al epidermei. (< fr. acantholyse) Vezi definitia »

CONDUCTÁNȚĂ s. f. mărime definită prin capacitatea de conductibilitate electrică a unui corp sau circuit, inversul rezistenței. (< fr. conductance) Vezi definitia »