DISIPÁRE s. f. 1. acțiunea de a disipa; disipație. 2. (astr.) pierdere în spațiul cosmic a unora dintre particulele componente ale atmosferei unui corp ceresc. (< disipa) Vezi definitia »

VACUUMÁRE s. f. 1. vidare. 2. extragere a apei dintr-un beton proaspăt turnat cu ajutorul unor panouri în care s-a făcut vid, aplicate pe suprafața betonului. (după fr. vaccumage) Vezi definitia »

PURISÁRE s. f. v. purisa. [DAR] Vezi definitia »

REBUTÁRE s.f. Acțiunea de a rebuta și rezultatul ei; operație de stabilire a rebuturilor. [< rebuta]. Vezi definitia »

INSUBORDONÁRE s. f. nesupunere la ordine; neascultare; indisciplină. (după fr. insubordination) Vezi definitia »