Definita cuvantului creatură
CREATÚRĂ, creaturi, s. f. (Adesea peior.) Ființă vie, făptură; om, individ. [Pr.: -cre-a-] – Din fr. créature, lat. creatura.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu creatură
BOTRIOCEFALÓZĂ s. f. boală parazitară produsă de botricefal, caracterizată prin anemie și tulburări digestive. (< fr. bothiocéphalose) Vezi definitia »
peteícă, peteíci, s.f. (reg.) 1. împletitură, plasă de sfoară, de ață în care se duc vasele cu mâncare la câmp. 2. legătură de frânghie, de metal, cu care se prinde la car leuca de carâmbul de sus; gânj. 3. fâșie nedeșirabilă de material textil. 4. bucățică de pânză sau de postav care servește la cusutul plăpumilor. 5. hârtie cu care se înfășoară caierul când se pune în furcă. 6. butonieră sau cheotoare la cămașă. 7. încuietoare, zăvor la ușă. 8. parte a morii în care cad grăunțele din coș între pietre. Vezi definitia »
MINCIÚNĂ, minciuni, s. f. 1. Denaturare intenționată a adevărului având de obicei ca scop înșelarea cuiva; neadevăr. ◊ Expr. A da (sau a face) (pe cineva) de minciună sau a prinde (pe cineva) cu minciuna = a dovedi că cineva a spus un neadevăr. A purta (sau a duce, a ține) (pe cineva) cu minciuni = a promite mereu (ceva cuiva) fără a se ține de cuvânt; a duce cu vorba. ♦ Deprindere de a minți. ♦ Înșelăciune, vicleșug. ♦ Ficțiune, născocire, plăsmuire. ♦ (La pl.) Fleacuri, nimicuri. 2. Minciunică (2). – Lat. mentio, -onis. Vezi definitia »
FALÍSCĂ s. f. limbă indo-europeană din centrul Italiei vorbită de falisci, triburi din Etruria. (< it. falisco, lat. faliscus) Vezi definitia »
PROTEÍDĂ s.f. Compus organic rezultat din combinarea unei proteine cu o substanță neprotetică. [Pron. -te-i-. / < fr. protéide]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z