Definita cuvantului despăgubire
DESPĂGUBÍRE, despăgubiri, s. f. Acțiunea de a (se) despăgubi și rezultatul ei; compensare a unei pagube. ♦ (Concr.) Sumă ce urmează a fi plătită unei persoane pentru repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat printr-o infracțiune; desdăunare, daună, compensație. ◊ Despăgubire de război = sumă pe care un stat răspunzător de dezlănțuirea unui război de agresiune este obligat s-o plătească statului victimă a agresiunii, pentru repararea prejudiciilor cauzate. – V. despăgubi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu despăgubire
cel mai tare din parcare expr. (iron.) formidabil, imbatabil. Vezi definitia »
STĂRUÍRE, stăruiri, s. f. (Înv.) Stăruință. – V. stărui. Vezi definitia »
EVAZÁRE, evazări, s. f. Acțiunea de a evaza și rezultatul ei; lărgire progresivă efectuată la extremitatea unui obiect. – V. evaza. Vezi definitia »
DECORNÁRE s.f. (Vet.) Acțiunea de a decorna și rezultatul ei; ecornaj. [< decorna]. Vezi definitia »
OARECÁRE, oarecare, adj. nehot., pron. nehot. I. Adj. nehot. 1. Care nu a fost identificat sau precizat mai îndeaproape; oareșicare. ♦ Anumit. 2. Indiferent care; careva. 3. Fără importanță, neînsemnat; care nu iese din comun. II. Pron. nehot. (Înv. și reg.) Cineva, unul; careva. – Oare + care. Vezi definitia »