Definita cuvantului destrăma
DESTRĂMÁ, destrám, vb. I. 1. Refl. (Despre țesături sau obiecte țesute) A se zdrențui prin desfacerea neregulată și ruperea firelor datorită uzurii sau unei utilizări necorespunzătoare; a se rupe. ◊ Tranz. A destrăma o țesătură. ♦ Fig. A se răsfira, a se risipi. Niște nourași albi se destramă în aer. 2. Tranz. (Adesea fig.) A desface, a deșira un ghem, o împletitură etc. ♦ Tranz. A desfoia, a desface, a afâna un material textil fibros pentru a separa impuritățile și a-l pregăti pentru cardare. 3. Tranz. A mărunți semifabricatele fibroase (celuloza, maculatura etc.) în vederea transformării lor în paste de hârtie. 4. Tranz. și refl. (Adesea fig.), A (se) descompune, a (se) desface în elementele componente; a (se) dizolva, a (se) dezmembra, a (se) nimici; p. ext. a slăbi. – Des1- + tramă.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu destrăma
FORMÁ vb. I. tr., refl. 1. a (se) face, a lua ființă. ◊ a (se) constitui, a (se) organiza. 2. a (se) educa, a (se) dezvolta; a crește. II. tr. (despre elemente multiple) a alcătui, a compune; a reprezenta. (< fr. former, lat. formare) Vezi definitia »
MUZICORÁMA s. f. grupaj de emisiuni radiofonice sau de televiziune în care sunt adunate noutăți muzicale (din repertoriul de muzică ușoară. (< muzică + -oramă) Vezi definitia »
ÎNMIASMÁ, înmiasmez vb. I. tranz. (Rar) A infecta aerul cu miasme. – Din în- + miasmă. Vezi definitia »
PREZUMÁ, prezúm, vb. I. Tranz. (Livr.) A presupune (1); a estima. – Din fr. présumer. Vezi definitia »
a schimba diagrama / domiciliul (cuiva) expr. (intl.) a aresta, a închide (pe cineva). Vezi definitia »