INFLAMÁ vb. I. refl. (Med.; despre un țesut, un organ etc.) A se umfla. [P.i. 3 -mează. / < lat. inflammare, cf. fr. enflammer]. Vezi definitia »

AMALGAMÁ, amalgamez, vb. I. Tranz. (Rar) A alia mercurul cu un metal; a prepara un amalgam (1). 2. Fig. A amesteca la un loc elemente disparate, eterogene. ♦ (Lingv.) A amesteca sensuri diferite. – Din fr. amalgamer. Vezi definitia »

tasmá (-ále), s. f. – (Mold.) Panglică, fundă. – Var. tasma. Tc. tasma (Șeineanu, II, 350, Lokotsch 2043). Vezi definitia »

DECOMPRIMÁ, decomprím, vb. I. Tranz. A reduce (lent) o suprapresiune; a micșora sau a anula o comprimare. – Din fr. décomprimer. Vezi definitia »

DESHUMÁ vb. I. tr. A scoate din pământ un cadavru; a exhuma; a dezgropa. [P.i. -mez. / după înhuma]. Vezi definitia »