PRIDVÓR, pridvoare, s. n. 1. Galerie exterioară deschisă (mai rar închisă), cu acoperișul sprijinit de stâlpi, așezată în partea din față a unei clădiri sau de jur împrejurul ei; cerdac. 2. Încăpere de la intrarea unei biserici, care precedă pronaosul. 3. Prima încăpere (de trecere) în unele case țărănești: tindă. – Din sl. pritvorŭ. Vezi definitia »

Variator de intensitate (luminoasă) pentru lămpile electrice de iluminat cu incandescență (becuri electrice). Vezi definitia »

AGĂȚĂTÓR, -OÁRE, agățători, -oare, adj. s. f. I. Adj. Care (se) agață. Plante agățătoare. II. 1. s. f. Șiret sau lănțișor cusut la o haină spre a o putea atârna în cui; atârnătoare. 2. (La pl.) Grup de păsări având la fiecare picior câte două degete dispuse înainte și câte două înapoi, care le permit să se agațe cu ușurință de copaci. [Var.: acățătór, -oáre adj.] – Agăța + suf. -ător. Vezi definitia »

DIGESTÓR s.n. Aparat servind la extragerea părților solubile din unele substanțe sub acțiunea căldurii. ♦ Recipient în care se opăresc fructele și legumele pentru conserve. [< fr. digesteur]. Vezi definitia »

SUSȚINĂTÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care susține pe cineva sau ceva; care întreține cu mijloace materiale pe cineva. II. s. n. ~ plantar = aparat ortopedic dintr-o lamă pentru susținerea bolții unui picior plat; supinator. (< susține + -/ă/tor) Vezi definitia »