Definita cuvantului electromagnet
ELECTROMAGNÉT, electromagneți, s. m. Bucată de oțel care capătă proprietăți magnetice când, printr-un fir metalic care o înfășoară, trece un curent electric. ♦ Corp feromagnetic magnetizat temporar. – Din germ. Elektromagnet.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu electromagnet
ghecét (-te), s. n. – Vad. – Var. ghecit. Tc. geçit (Șeineanu, III, 56), cf. bg. gecid. Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
SÂCRÉT, -EÁTĂ adj. v. secret. Vezi definitia »
BĂTRÂNÉT s. n. (Rar) Bătrânime. – Bătrân + suf. -et. Vezi definitia »
STILÉT s. n. 1. pumnal cu lama triunghiulară, foarte subțire și cu vârf ascuțit. 2. mic tub de metal fin și flexibil, cu care se sondează o plagă sau se introduce un fitil într-o fistulă. 3. organ fin și ascuțit, la unele insecte. (< fr. stylet) Vezi definitia »
JUMBO-JET GIÁM-BO-GET/ s. n. avion de transport cu reacție, de mare capacitate. (< amer. jumbo-jet) Vezi definitia »