KÁLIU s. n. potasiu. (< germ. Kalium) Vezi definitia »

MÉDIU¹, medii, s. n. 1. Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află ființele și lucrurile. ◊ Mediu intern = totalitatea umorilor care scaldă celulele organismului. Mediu de cultură = soluție nutritivă sterilizată, utilizată pentru înmulțirea microbilor în laborator, în diverse scopuri. 2. Societatea, lumea în mijlocul căreia trăiește cineva: ambianță. 3. Substanță solidă, lichidă sau gazoasă, câmp electromagnetic sau gravitațional etc. în care se desfășoară fenomenele fizice. 4. Persoană care poate fi trecută în stare de hipnoză, de transă și despre care, în practicile oculte, se crede că poate comunica cu spiritele și poate servi ca intermediar între ele și cei vii. – Din lat. medium. Vezi definitia »

CIÁȚIU s.n. (Bot.) Inflorescență reprezentând o grupare de mai multe flori bărbătești fără înveliș, cu o singură floare femeiască. [Pron. ci-a-. / < fr. cyathe, cf. gr. kyathos]. Vezi definitia »

BUCRÁNIU ({s} gr. bous „bou” și kranion „craniu”) s. n. Craniu de bou folosit ca element decorativ în arhitectură. Însoțit de benzi decorative, i se adaugă, uneori, ghirlande și flori. Apărut în Franța în epocile care au încercat să imite cît mai fidel antichitatea. Vezi definitia »

tarciníu, -íe, tarciníi, adj. (înv.) de culoarea scorțișoarei. Vezi definitia »