osîndí (osândésc, osândít), vb. – A condamna, a pedepsi. Sl. osęditi, osęždą (Miklosich, Slaw. Elem., 59; Cihac, II, 231; Byhan 231). – Der. osîndă, s. f. (pedeapsă, condamnare); osîndit, s. m. (condamnat). Vezi definitia »

năvodí, năvodésc, vb. IV (înv. și pop.) 1. a pescui cu năvodul. 2. a încercui. Vezi definitia »

prebîndí (-désc, -ít), vb. – A trăi, a dura. – Var. (Trans. și înv.) premîndi, prămîndi. Sl. prebaty, prebądą (Tiktin). Sec. XVI, înv. – Der. preabăt, s. n. (Trans., incintă), cuvînt rar, folosit de Coșbuc, cf. Drăganu, Dacor., V, 370). Vezi definitia »

DODÍ, dodésc, vb. IV. Tranz. (Trans.) A o nimeri, a ghici fără să vrea. (din dodă) Vezi definitia »

grojdi, grojdesc v. t. (deț.) a mânca. Vezi definitia »