asémenea adj. – 1. Egal, asemănător, identic. – 2. Astfel (de), atare. – 3. (Adv.) Tot așa, deopotrivă, la fel. – Var. asemeni, asemene. Lat. assĭmĭlis (DAR; Iordan, Dift., 119; Pușcariu, Dacor., III, 399), cu regresiunea rotacismului *asemere › asemene. Cf. asemăna. – Der. asemeni, vb. (înv., a nivela, a egala). Vezi definitia »

ALAGEÁ², alagele, s. f. (Înv.) Stofă vărgată, țesută din fire de in și de mătase. – Tc. alaca. Vezi definitia »

ZĂGĂREÁ, zăgăréle, s. f. (Var.) Zagara. Vezi definitia »

sporiceá, sporicéle, s.f. (reg.) numele mai multor plante erbacee cu tulpina ramificată; măturică, măturiță, spor, spornic, verbină. Vezi definitia »

BOCCEÁ, boccele, s. f. 1. Pachet cu diverse obiecte casnice mărunte puse într-o pânză, ale cărei capete se leagă cruciș; boccealâc. 2. (Înv. și reg.) Șal mare pe care îl purtau femeile pe spate. – Din tc. bohça. Vezi definitia »