PORTCUȚÍT s.n. Piesă a unei mașini-unelte în care se fixează unul sau mai multe cuțite în poziția dorită pentru prelucrarea pieselor. [< port- + cuțit, după fr. porte-cauteau]. Vezi definitia »

HOPLÍT s. m. (în Grecia antică) infanterist dotat cu o armură grea, cu un scut mare și cu lance. (< fr. hoplite, lat. hoplites) Vezi definitia »

ACRÍT, -Ă, acriți, -te, adj. 1. Care a devenit sau a fost făcut (mai) acru. 2. Alterat, stricat. 3. Necăjit, plictisit. – V. acri. Vezi definitia »

NETIPĂRÍT adj. v. MANUSCRIS (1). Text scris de mână sau, p. ext., dactilografiat. ◊ Loc. adj. și adv. În manuscris = (încă) netipărit. [DEX '98] Vezi definitia »

CROMOCÍT s. n. cromatocit. (< fr. chromocyte) Vezi definitia »