ORACULÁR, -Ă, oraculari, -e, adj. (Rar) care aparține oracolului, privitor la oracol. – Oracul + suf. -ar. Vezi definitia »

LENTICULÁR, -Ă adj. în formă de lentilă; lentiform. (< fr. lenticulaire, lat. lenticularis) Vezi definitia »

ESÁR s.n. v. oesar. Vezi definitia »

fărșangár, fărșangári, s.m. (reg.) om mascat care în săptămâna albă (înainte de Paști) umblă prin sat împreună cu alții și face tot felul de nebunii. Vezi definitia »

SECULÁR, -Ă adj. 1. de secole; străvechi. 2. care are loc o dată la un secol. ♦ an ~ = an care încheie un secol. 3. (rar) laic. (< fr. séculaire, lat. saecularis) Vezi definitia »