TERATÓM s.n. (Med.) Tumoare congenitală benignă, formată din țesuturi multiple, fără legătură cu organele în care se dezvoltă. [Pl. -oame. / cf. fr. tératome, it. teratoma]. Vezi definitia »

DERMATOMIÓM s. n. miom al pielii. (< fr. dermatomyome) Vezi definitia »

AUTONÓM, -Ă, autonomi, -e, adj. Care se bucură de autonomie. ♦ Care este liber, care nu depinde de nimeni. [Pr.: a-u-] – Din fr. autonome, lat. autonomus. Vezi definitia »

RAHITÓM s. n. instrument folosit în rahitomie. (< fr. rachitome) Vezi definitia »

OM, oámeni s. m. ~ (Ieșit din uz, în sint.) Om al muncii = Angajat, salariat, slujbaș. Vezi definitia »