ETNICÍSM s. n. Tendință a unor grupări literare românești de la începutul secolului al XX-lea de a subordona aspectele etice și estetice celor etnice. – Etnic + suf. -ism. Vezi definitia »

ARISTOTELÍSM s.n. Concepția filozofică a lui Aristotel, care, având ca punct de plecare recunoașterea primordialității naturii față de cunoaștere, arată că generalul există în lucrurile individuale, că esența există în obiecte și că adevăratele „substanțe” (realități primordiale și independente) sunt lucrurile materiale concrete percepute prin simțuri. [< fr. aristotélisme, cf. Aristotel – filozof grec din antichitate]. Vezi definitia »

NEOCAPITALÍSM s. n. Stadiu al capitalismului caracterizat prin intervenția mărită a statului în economie, prin concentrarea societăților pe acțiuni și dezvoltarea unei societăți de consum. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néocapitalisme. Vezi definitia »

UMANITARÍSM s. n. concepție, atitudine pătrunsă de dragoste față de oameni; umanitate (2). (< fr. humanitarisme) Vezi definitia »

PROGRESIVÍSM s. n. curent în pedagogia contemporană care identifică fenomenul educativ cu un proces de creștere, de dezvoltare continuă. (< engl. progressivism) Vezi definitia »