HRISOHEDONÍSM s.n. Curent de idei care susținea că omul poate rezolva orice problemă economică cu ajutorul aurului, idealul unei societăți sau țări fiind de a avea cât mai mult metal prețios. [< fr. chrysohédonisme, cf. gr. chrysos – aur, hedone – plăcere]. Vezi definitia »

SADUCEÍSM s.n. v. saducheism. Vezi definitia »

PTIALÍSM s. n. Salivație exgerată care apare în unele afecțiuni. [Pr.: pti-a-] – Din fr. ptyalisme. Vezi definitia »

PANSLAVÍSM s. n. (fr. panslavisme) Curent politic, apărut în Rusia, în sec. 19, care preconiza unirea tuturor popoarelor slave într-un singur stat; ansamblul teoriilor și al mișcărilor politico-culturale care au urmărit unificarea tuturor popoarelor slave într-o singură entitate politică (sub protecția Rusiei). S-a conturat în sec. 19, în special în țările Europei Centrale, supuse dominării austriece. În 1848, a avut loc, la Praga, Congresul naționalităților slave, sub președinția lui F. Palacky, care urmărea realizarea unei federații. Constituirea Imperiului Austro-Ungar (1867) a frustrat însă așteptările mișcării. Către sfârșitul sec. 19, s-a manifestat și un partid democrat în jurul lui M. Bakunin, care relua, în parte, idealul unitar al decembriștilor. (Notă: Definiția este preluată din Dicționarul enciclopedic ilustrat, Editura Cartier, 1999 – DEI.) Vezi definitia »

ENCICLOPEDÍSM s.n. Sistemul și principiile enciclopediștilor (mai ales ale celor francezi din sec. XVIII). [< fr. encyclopédisme]. Vezi definitia »