ABECEDAR, -re s.n. Manual elementar pentru învă area scrisului si cititului. Din abc (pronun at abecé), de unde var. ortografică ABCdar. -Din fr. abécédaire, it. abecedario (sec. XVIII) Vezi definitia »

DICȚIONÁR s. n. 1. lucrare lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi sau ale unui sector al acesteia, aranjate în aceeași limbă sau într-o limbă străină. ◊ listă alfabetică de termeni, cu explicațiile necesare, aparținând unei anumite științe, arte etc. 2. (inform.) listă a unui fișier conținând în ordine indicații despre componentele acestuia; listă conținând cuvinte-cheie și interpretarea lor. (< fr. dictionnaire, lat. dictionarium) Vezi definitia »

TESTAMENTÁR, -Ă, testamentari, -e, adj. Privitor la un testament, care este prevăzut într-un testament sau rezultă dintr-un testament. – Din fr. testamentaire, lat. testamentarius. Vezi definitia »

TUBULÁR, -Ă adj. în formă de tub; prevăzut cu tuburi; tubiform. (< fr. tubulaire) Vezi definitia »

stăvár, stăvári, s.m. (reg.) 1. păzitor de cai la pășune; herghelegiu. 2. (înv.) armăsar. 3. specie de insectă de noapte. Vezi definitia »