Definita cuvantului mătăcină
MĂTĂCÍNĂ, mătăcine, s. f. Numele a două plante erbacee aromatice: a) plantă meliferă, originară din Siberia, cu frunze lanceolate și cu flori albastre sau albe, cultivată ca plantă ornamentală și pentru florile ei bogate în nectar (Dracocephalum moldavica); b) roiniță2. [Var.: mătăciúne s. f.] – Din bg. maticina, scr. matočina.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mătăcină
ÁRȘIȚĂ, arșițe, s. f. 1. Căldură mare și dogoritoare a soarelui; dogoare, zăduf, caniculă. 2. (Pop.; adesea fig.) Febră. 3. Specie de țânțar, cu puncte cafenii pe aripi (Culex annulatus). [Acc. și: arșíță] – Lat. [calor] *arsicia „care arde”. Vezi definitia »
MINIBÓMBĂ s. f. bombă de dimensiuni și putere reduse. (< mini1- + bombă) Vezi definitia »
CONTRAMÁRCĂ s.f. Parte dintr-un bilet de spectacol care îi rămâne spectatorului ca dovadă a dreptului său de a-și ocupa locul respectiv. [Pl. -mărci. / cf. fr. contremarque]. Vezi definitia »
smúgă2, s.f. 1. (înv.) murdărie. 2. (reg.) spumă care apare la suprafața laptelui sau a altor lichide care fermentează. Vezi definitia »
GÍLĂ s. f. șopârlă veninoasă uriașă, portocalie sau neagră, din America de Nord și Centrală. (< engl. gila) Vezi definitia »