Definita cuvantului felicita
FELICITÁ, felícit, vb. I. Tranz. A adresa cuiva cuvinte de laudă pentru un succes obținut; a exprima cuiva urări de fericire cu prilejul unui eveniment important, al unei aniversări etc., a gratula. ♦ (Fam.) A se socoti mulțumit, satisfăcut, fericit (pentru rezultatul obținut, pentru atitudinea avută etc.). [Var.: (înv.) fericitá vb. I.] – Din fr. féliciter.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu felicita
persóna non gráta (lat.) loc. s. f., pl. persónae non grátae [ae pron. e] Vezi definitia »
AIÉSTA2, AIÁSTA adj. dem. v. aiest. Vezi definitia »
APORTÁ, pers. 3 aportează, vb. I. Tranz. (Despre câinii de vânătoare) A aduce vânatul împușcat sau un obiect aruncat. – Din fr. apporter. Vezi definitia »
ECLATÁ vb. I. intr. (Franțuzism) A străluci; a impresiona puternic, a orbi prin strălucire. ♦ (Fig.) A izbucni, a se manifesta violent, brusc. [< fr. éclater]. Vezi definitia »
húrta s. f. – În expresia: cu hurta, cu grămada. – Var. vurtă. Rut. hurt, pol. hurt „turmă”, pol. hurtem „în ansamblu” (Cihac, II, 144; Tiktin). Vezi definitia »