ȚÍGLĂ², țigle, s. f. (Reg.) Vergea de lemn sau de metal ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea pentru a o frige; frigare. – Cf. germ. Zacke. Vezi definitia »

ÎMPĂRȚEÁLĂ, împărțeli, s. f. Faptul de a împărți ceva. ♦ Spec. (Jur.) Împărțire a unor bunuri prin acord între părți sau prin lege; partaj. – Împărți + suf. -eală. Vezi definitia »

SEBÁSTĂ s. f. pește ghimpos, asemănător cu scorpena, în golful Gasconiei și în Marea Mediterană. (< fr. sébaste) Vezi definitia »

CRAVÁȘĂ s. f. vărguță de lemn flexibil sau de piele împletită, la călărie. (< fr. cravache) Vezi definitia »

NOSEMÓZĂ s. f. boală contagioasă a aparatului digestiv al albinelor, provocată de nosema. (< fr. nosémose) Vezi definitia »