TRÚPĂ s. f. 1. totalitatea militarilor care își fac serviciul militar. ◊ (pl.) armată. 2. colectiv de actori permanent; ansamblu. (< fr. troupe) Vezi definitia »

DENTÁLĂ, dentale, adj.f. (În sintagma) Consoană dentală (și substantivat, f.) = consoană care se articulează prin apropierea vârfului limbii de dinții incisivi superiori sau inferiori. – Din fr. dental. Vezi definitia »

TURÉLĂ, turele, s. f. Locaș blindat (în formă de cupolă) care se poate roti în jurul unui ax și care adăpostește tunurile la tancuri, vapoare, avioane, cazemate etc. – Din fr. tourelle. Vezi definitia »

MASELOTIÉRĂ s. f. partea superioară a unei lingotiere, în care se formează maselota. (< fr. masselottière) Vezi definitia »

BIOLUMINESCÉNȚĂ s.f. Proprietate a unor ființe vii (bacterii, insecte, pești etc.) de a emite lumină. [Cf. fr. bioluminescence]. Vezi definitia »