bacceá (baccéle), s. f. – Bătrîn decrepit, ramolit, terminat. Tc. bahsizça „fără valoare” (Iorgu, GS, IV, 381). Scriban se gîndește, cu mai puține șanse, de a se adeveri, la tc. baǵci. Vezi definitia »

CANAPEÁ s.f. Felie de pâine fără coajă, de grosime și formă variabile (pătrată, rotundă, triunghiulară), unsă de obicei cu unt, apoi garnisită divers; poate fi servită rece, pâinea fiind prăjită sau nu în prealabil, sau caldă, gratinată după ce a fost garnisită; fr. canapé; germ. Canapé. Vezi definitia »

polceá, poléle, s.f. (reg.) 1. tiv (la obiectele de îmbrăcăminte). 2. (în forma: policea) încrețitură făcută pe pieptul unei cămăși. Vezi definitia »

MĂRGEÁ, -ÍCĂ, mărgele, s. f. 1. Boabă (mică) de sticlă, de piatră etc., de forme și culori diferite (înșirată pe ață, cusută pe un veșmânt etc.), folosită ca podoabă; (la pl.) șirag format din asemenea obiecte. 2. (La pl.) Protuberanțe ale pielii de pe capul și gâtul curcanului. 3. (În forma mărgică) Numele dat mai multor plante erbacee din familia gramineelor, cu flori mici, dispuse câte una sau două în vârful unor spiculețe (Melica). – Din lat. margella. – Mărgică: cu schimbare de suf. Vezi definitia »

AGREÁ vb. I. tr. 1. A simpatiza. 2. (În diplomație) A accepta (un diplomat, un reprezentant diplomatic etc.). [Pron. -gre-a, p.i. -eez, 3,6 -eează, 4 -eăm, ger. -eând. / < fr. agréer]. Vezi definitia »