DETECTÓR, detectoare, s. n. Aparat sau dispozitiv folosit pentru a detecta ceva. ◊ (În sintagmele) Detector colorimetric = aparat pentru determinarea concentrației gazelor toxice în aer. Detector de metale = aparat electronic pentru detectarea obiectelor metalice ascunse vederii. Detector de proximitate = aparat electronic care detectează apropierea unei persoane sau a unui obiect de o zonă controlată. – Din fr. détecteur. Vezi definitia »

BREVIFLÓR, -Ă adj. cu flori scurte. (< fr. breviflore) Vezi definitia »

AMBASADÓR, -OÁRE s. m. f. 1. diplomat de cel mai înalt rang, care reprezintă un stat pe lângă un alt stat sau o organizație internațională. 2. persoană însărcinată cu o misiune, cu un mesaj. (< fr. ambassadeur) Vezi definitia »

ÎNVINGĂTÓR, -OÁRE, învingători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care a învins; biruitor, câștigător. – Înving (prez. ind. al lui învinge) + suf. -ător. Vezi definitia »

INCHIZITÓR s. m. 1. judecător al inchiziției. 2. (fig.) anchetator necruțător, aspru. (< fr. inquisiteur, lat. inquisitor) Vezi definitia »