Definita cuvantului fugă
FÚGĂ1, fugi, s. f. 1. Deplasare cu pași mari și repezi; alergare, goană. ◊ Loc. adv. Din (sau în) fugă sau (reg.) de-a fuga = în timp ce fuge, fugind; p. ext. în grabă, în treacăt, fără o examinare mai atentă. Pe fugă = repede, grăbit. Cu fuga = imediat, fără amânare. În fugă (sau în fuga) mare = fugind foarte repede. În fuga calului (sau cailor) = în galop. Într-o fugă = fugind tare și fără oprire. ◊ Expr. A pune (sau a lua) pe cineva pe (sau la) fugă = a goni, a alunga, a fugări. A o lua (sau a o rupe) la fugă sau a o rupe de-a fuga = a porni în goană. A (o) ține numai (într-)o fugă = a alerga întruna, fără întrerupere. O fugă (bună de cal) = o distanță nu prea mare, cât poate fugi, fără oprire, un om sau un cal. ♦ (Adverbial; în forma fuga) Repede, degrabă. 2. Părăsire grabnică (și uneori pe ascuns) a unui loc pentru a scăpa de o constrângere sau de o primejdie. 3. Înclinare spre axa galeriei a montanților unei armături sau ai unui cadru în formă de trapez. – Din lat. fuga.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fugă
CETOACIDÓZĂ s.f. Stare patologică a organismului, caracterizată prin scăderea rezervei alcaline a sângelui ca urmare a acumulării de acetonă. [Pron. -to-a-. / < fr. cétoacidose]. Vezi definitia »
CUÁRTĂ s.f. 1. (Fiz.) Sistem de patru conducte electrice, izolate între ele și împletite împreună, folosit pentru cablurile telefonice. 2. V. cvartă. [< fr. quarte]. Vezi definitia »
PTERIGÓTĂ, pterigote, s. f. (La pl.) Subclasă de insecte superioare, cuprinzând toate insectele cu aripi; (și la sg.) insectă din acesta subclasă. – Din fr. ptérygotes. Vezi definitia »
ORCHESTRÍNĂ s.f. (Muz.) Orchestră mică de muzică ușoară. [< it. orchestrina]. Vezi definitia »
EXPECTATÍVĂ s.f. Așteptare, speranță întemeiată pe anumite drepturi, probabilități sau promisiuni; expectație. [Var. espectativă s.f. / < fr. expectative, cf. lat. expectare – a aștepta]. Vezi definitia »