Definita cuvantului furnitură
FURNITÚRĂ, furnituri, s. f. 1. Furnizare. 2. Marfă furnizată. 3. (La pl.) Rechizite de birou. 4. (La pl.) Material accesoriu (căptușeală, pânză tare, ață, nasturi etc.) folosit în croitorie. – Din fr. fourniture.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu furnitură
ETMOIDÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei etmoidului. (< fr. ethmoïdite) Vezi definitia »
ISCODEÁLĂ, iscodeli, s. f. 1. Acțiunea de a iscodi. 2. Născocire, invenție, scornitură, iscodenie. – Iscodi + suf. -eală. Vezi definitia »
CONSECUTÍVĂ s. f. v. consecutiv [în DN]. Vezi definitia »
COTIÉRĂ, cotiere, s. f. Piesă accesorie a unui fotoliu sau scaun, pe care se sprijină cotul; în cazul automobilului, funcția acestui element este integrată, de regulă, în finițiile de uși sau în garnisajele panourilor laterale. Vezi definitia »
LELÍȚĂ, lelițe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui lele; lelică, lelișoară, dadă. [Var.: (reg.) líță s. f.] – Lele + suf. -iță. Vezi definitia »