Definita cuvantului legitim
LEGÍTIM, -Ă, legitimi, -e, adj. 1. Care este întemeiat pe lege, care se justifică prin lege. ◊ Legitimă apărare = situație în care cineva comite un act de violență pedepsit de lege, dar justificat ca un act de apărare împotriva unei agresiuni imediate și injuste. ♦ (Despre căsătorie) Făcut cu îndeplinirea formelor legale; (despre soți) căsătorit legal; (despre copii) născut din părinți căsătoriți sau recunoscut de tată. 2. Care este justificat, îndreptățit; just, echitabil. [Acc. și: legitím] – Din fr. légitime, lat. legitimus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu legitim
REGÍM s. n. 1. mod, sistem de organizare a vieții economice, politice și sociale a unui stat. 2. ansamblu de reglementări proprii activității unei instituții, întreprinderi etc. ◊ totalitatea regulilor impuse modului de viață și de alimentare al cuiva. ♦ ~ de economii = sistem de măsuri privind folosirea cât mai rațională a resurselor materiale, financiare și de muncă; ~ fluvial = evoluție medie a debitelor unei ape curgătoare în timp de un an. 3. totalitatea condițiilor de funcționare la un moment dat a unui sistem tehnic. 4. mod de evoluție ciclică a unui fenomen natural. 5. (lingv.) recțiune. (< fr. régime) Vezi definitia »
PÚRIM s. n. Sărbătoare religioasă mozaică celebrată la începutul primăverii. – Din ebr. purim. Vezi definitia »
TOPONÍM s. n. nume propriu de loc; toponimic. (< fr. toponyme) Vezi definitia »
GENERALÍSIM s.m. Comandant suprem al armatei. [< fr. généralissime, cf. lat.t. generalissimus, it. generalissimo]. Vezi definitia »
PUSILANÍM, -Ă adj. lipsit de curaj, laș, fricos. (< fr., it. pusillanime, lat. pusillanimus) Vezi definitia »