COMBINATÓRIE, combinatorii, adj. (În sintagma) Analiză combinatorie = capitol din calculul probabilităților care studiază aranjamentele, permutările și combinările. – Din fr. combinatoire. Vezi definitia »

EXCHIBÍȚIE s.f. v. exhibiție. Vezi definitia »

AUTOGRAFÍE s.f. (Poligr.) Procedeu prin care se reproduce pe piatră litografică sau pe o hârtie specială un text, un desen etc. ♦ Produs obținut prin acest procedeu. [Gen. -iei. / < fr. autographie]. Vezi definitia »

BIBLIOFILÍE s. f. 1. pasiunea bibliofilului. 2. ramură a bibliologiei care studiază cărțile sub raportul rarității, al valorii lor artistice. (< fr. bibliophilie) Vezi definitia »

CROMOSCOPÍE s. f. studiul culorii unui lichid organic, care suferă modificări în cazuri de boală. (< fr. chromoscopie) Vezi definitia »