Definita cuvantului audiție
AUDÍȚIE, audiții, s. f. 1. Faptul de a audia muzică; manifestare muzicală de amploare mai redusă decât concertul. ◊ Loc. adj. și adv. În primă audiție = (care se execută) pentru prima dată în fața publicului. 2. Identificare a sunetelor prin simțul auditiv. 3. (Rad.) Recepționare de semnale audio. [Pr.: a-u-] – Din fr. audition, lat. auditio, -onis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu audiție
nevedénie2 s.f. (înv.) orbire. Vezi definitia »
CHERATOSCOPÍE s. f. schiascopie. (< fr. kératoscopie) Vezi definitia »
CLAIRE-VOIE CLER-VOÁ/ s. n. împrejmuire cu grilaj; grilaj cu șipci; planșeu din grinzi cu interspații. ◊ (arhit.) balustradă exterioară de piatră; partea de sus a bisericilor gotice, în care ferestrele, apropiate între ele sau despărțite numai prin menouri ori colonete, formau un etaj ajurat. (< fr. claire-voie) Vezi definitia »
TELEFONOMETRÍE s.f. Determinarea calității transmisiunilor telefonice prin logatomi emiși de unul dintre posturile telefonice. [Gen. -iei. / < fr. téléphonométrie]. Vezi definitia »
PSIHOPEDAGOGÍE s. f. Aplicarea metodelor psihologiei experimentale în pedagogie. – Din fr. psychopédagogie. Vezi definitia »