VOITÓR, -OÁRE, voitori, -oare, adj. (Înv.; adesea substantivat) Care voiește, care dorește ceva. ◊ Voitor de bine (sau de rău) = care dorește binele (sau răul) cuiva. [Pr.: vo-i] – Voi² + suf. -tor. Vezi definitia »

OSCILATÓR, oscilatoare, s. n. 1. Sistem fizic care poate efectua oscilații libere. 2. Aparat sau dispozitiv care produce oscilații electromagnetice, alimentat de la o sursă de energie (electrică). ◊ Oscilator pilot = oscilator destinat să producă o oscilație de frecvență constantă utilizată ca frecvență de referință. Oscilator multispot = oscilator care poate afișa simultan mai multe imagini. – Oscila + suf. -tor. Cf. fr. oscillateur. Vezi definitia »

PREHENSÓR, -OÁRE adj. (despre un organ) care servește pentru prehensiune. (< fr. préhenseur) Vezi definitia »

ÎNVINGĂTÓR, -OÁRE, învingători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care a învins; biruitor, câștigător. – Înving (prez. ind. al lui învinge) + suf. -ător. Vezi definitia »

CUNICULICULTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă cu cuniculicultura. (< fr. cuniculiculteur) Vezi definitia »