Definita cuvantului măturătură
MĂTURĂTÚRĂ, măturături, s. f. 1. Măturare. 2. (Concr.) Gunoi adunat cu mătura. – Mătura + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu măturătură
SALOPÉTĂ s.f. Haină de lucru care se îmbracă pe deasupra hainelor obișnuite. [< fr. salopette]. Vezi definitia »
zíuă s. f., art. zíua, g.-d. art. zílei; pl. zíle, art. zílele Vezi definitia »
DELIBÁȘĂ, delibași, s. m. (În evul mediu, în epoca fanariotă) Șeful gărzii domnești, căpetenia deliilor. – Din tc. delibașa. Vezi definitia »
EPANADIPLÓZĂ s. f. figură retorică constând în reluarea unui cuvânt sau grup de cuvinte de la începutul unei unități sintactice sau metrice la sfârșitul ei; epanastrofă; prozapodoză; rediție2. (< it. epanadiplosi, gr. epana-diplosis) Vezi definitia »
OOFORÍTĂ s.f. Ovarită. [< fr. oophorite]. Vezi definitia »