PUTREFIÁ, pers. 3 putrefiază, vb. I. Refl. (Livr.) A putrezi (1). [Pr.: -fi-a] – Din fr. putréfier. Vezi definitia »

CALABRIA 1. Pen. în SV Italiei, între M. Tireniană și Ionică, la str. Messina. Lungime: c. 250 km. Relief muntos (alt. max.: 1.956 m, vf. Montalto). Climat mediteranean. Vegetație de tufișuri xerofite. Denumirea în antic. Bruttium, a fost colonizat de greci, care au întemeiat aici importante orașe ca Sibaris și Crotona (sec. 7 î. Hr.). Sub stăpînire romană, longobardă, bizantină, normandă (sec. 11), a fost alipită Regatului Neapolelui și Siciliei (sec. 12), apoi Regatului Italiei (1960). 2. Reg. în S Italiei, între Str. Messina și G. Taranto; 15,1 mii km²; 2,15 mil. loc. (1988). Oraș pr.: Catanzaro. Măslini; citrice; viticultură. Creșterea animalelor. Parc național. Vezi definitia »

LICHEFIÁ vb. I. tr. A face un corp gazos să devină lichid. ♦ refl. A deveni lichid. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. liquéfier]. Vezi definitia »

definitia consta in enuntarea calitatilor esentiale a unui ,,obiect,,.O buna definitie trebuie sa fie scurat si la obiect Vezi definitia »

REAUDIÁ, reaudiez, vb. I. Tranz. (Jur.) A audia din nou, a supune unui nou interogatoriu. [Pr.: re-a-u-di-a] – Re¹- + audia. Vezi definitia »