animal care iși pleacă capul Vezi definitia »

ATONÁL, -Ă, atonali, -e, adj. (Muz.) Care este compus după principiile atonalismului. – Din fr. atonal. Vezi definitia »

BRONHIÁL, -Ă, bronhiali, -e, adj. Care ține de bronhii, privitor la bronhii; bronhic. [Pr.: -hi-al] – Din fr. bronchial. Vezi definitia »

NUNȚIÁL, -Ă, nunțiali, -e, adj. (Înv.) Nupțial. [Pr.: -ți-al] – Nuntă + suf. -ial. Vezi definitia »

MAREȘÁL, mareșali, s. m. 1. Gradul cel mai înalt din ierarhia militară din unele țări; ofițer care are acest grad. ◊ Mareșalul curții (regale) sau mareșalul palatului = persoană care are conducerea administrativă generală a bunurilor unui monarh și răspunde de protocolul de la curte; titlu purtat de această persoană. 2. Nume care se dădea în Rusia și în Polonia președintelui unui corp nobiliar. – Din fr. maréchal. Vezi definitia »