Definita cuvantului năruitură
NĂRUITÚRĂ, năruituri, s. f. Ruină a unei construcții; dărâmătură. [Pr.: -ru-i-] – Nărui + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu năruitură
MAXIMATÉCĂ s. f. colecție de ilustrate maxime, clasate după anumite reguli de maximafiliști. (< maximă + -tecă) Vezi definitia »
ELECTROANALÍZĂ s. f. totalitatea metodelor electrochimice în analiza chimică cantitativă; analiză electrochimică. (< germ. Elektroanalyse, fr. électro-analyse) Vezi definitia »
OGLINDÚȚĂ, oglinduțe, s. f. Oglinjoară. – Oglindă + suf. -uță. Vezi definitia »
vărgátă s. (., g.-d. art. vărgátei; pl. vărgáte Vezi definitia »
DĂSCĂLITÚRĂ, dăscălituri, s. f. (Rar) Dăscăleală. – Dăscăli + suf. -tură. Vezi definitia »