pan (páni), s. m. – Nobil, magnat, domn (ca formulă de adresare). Pol. pan (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 205); titlu de reverență, înv. – Cf. moțpan. Vezi definitia »

ARTEZIÁN, -Ă, arteziene, adj. (În sintagmele) Izvor artezian = izvor care țâșnește (cu presiune) din pământ. Fântână arteziană = fântână din care apa țâșnește în sus, realizată prin mijloace artificiale, cu scop decorativ. [Pr.: -zi-an] – Din fr. artésien. Vezi definitia »

burlán (burláne), s. n. – 1. Tub, conductă, jgheab. – 2. (Arg.) Pantaloni. Origine obscură. Pare var. de la gîrlan, cu schimbarea inițialei ca la gîtlan-bîtlan. – Der. burloi, s. n. (canal de scurgere). Vezi definitia »

DIALECTICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în dialectică. (< fr. dialecticien) Vezi definitia »

BURDIHÁN s. n. v. burduhan. Vezi definitia »