EMPIRÉU s. n. 1. partea superioară a cerului, unde se credea că se află reședința zeilor; locașul zeilor. 2. (poet.) bolta cerului, firmament. (< fr. empyrée, gr. empyrios, it. empireo) Vezi definitia »

PAPILIONACÉU, -ÉE adj. (Despre corola unei plante) Care seamănă cu aripile unui fluture; papilionat. ♦ (Despre plante) Care are o asemenea corolă. [Cf. fr. papilionacé]. Vezi definitia »

bleu² (fr.) [eu pron. ö] s. n., art. bleu-ul; (nuanțe) pl. bleu-uri Vezi definitia »

PERÉU s. n. îmbrăcăminte de piatră, de beton care căptușește un șanț înclinat pentru a împiedica eroziunea sau surparea. (< fr. perré) Vezi definitia »

BAIÉU s. n. bandaj al roții unei biciclete de curse conținând în anvelopă o cameră subțire de cauciuc. (după fr. boyau) Vezi definitia »