Definita cuvantului năprasnic
NĂPRÁSNIC, -Ă, năprasnici, -ce, adj., subst. I. Adj. 1. (Adesea adverbial) Care survine în mod neprevăzut, dintr-o dată; care se petrece fulgerător (și neplăcut); neașteptat, subit. 2. (Adesea adverbial) Care nu poate fi stăpânit; năvalnic, impetuos. ♦ (Despre oameni) Care nu-și poate stăpâni sentimentele, care acționează cu violență; impulsiv, violent; aprig. 3. Care înspăimântă, îngrozește (prin comportare); îngrozitor, cumplit. 4. Care depășește cu mult limitele obișnuite (prin mărime, intensitate); extraordinar, cumplit. ♦ (Substantivat, m.; rar) Om voinic, vlăjgan. II. Subst. 1. S. m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene-albe, cu frunze rigide acoperite cu peri moi și cu tulpina dreaptă (Chrysanthemum corymbosum). 2. S. f. Plantă erbacee cu tulpina dreaptă, păroasă, cu frunze palmate și cu flori roșii-roz și miros neplăcut (Geranium robertianum). – Din sl. naprasĭnŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu năprasnic
IUDÁIC, -Ă adj. Care ține de iudaism, propriu iudaismului. [Pron. -da-ic. / < lat. iudaicus, cf. fr. judaïque]. Vezi definitia »
PERICÁRDIC, -Ă adj. Al pericardului. [< fr. péricardique]. Vezi definitia »
AGRONÓMIC, -Ă, agronomici, -ce, adj. Care ține de agronomie, privitor la agronomie. – Fr. agronomique. Vezi definitia »
ESOTÉRIC, -Ă adj. v. ezoteric. Vezi definitia »
GEOMÉTRIC, -Ă adj. 1. Care formează obiectul geometriei, de geometrie. ◊ Loc geometric = figură plană sau în spațiu ale cărei puncte se definesc toate prin aceeași proprietate; progresie geometrică = progresie matematică în care fiecare număr este egal cu produsul dintre numărul precedent și un număr constant, numit rația progresiei. 2. (Fig.) În forma figurilor geometrice; schematic. ♦ Stil geometric = stil ornamental bazat pe combinații de figuri geometrice, caracteristic producțiilor artistice ale epocilor orânduirilor primitive și începutului artei grecești. ♦ (Rar) Riguros, sistematic, precis. [Cf. fr. géométrique, lat. geometricus]. Vezi definitia »