Definita cuvantului mâna
MÂNÁ, mân, vb. I. Tranz. 1. A dirija mersul unui animal sau, p. ext. al unui vehicul (cu tracțiune animală); a îmboldi, a stimula, a îndemna la mers. ◊ Expr. (Fam.) A mâna porcii la jir = a sforăi în somn. (Fam.) Mână măgaru! = pleacă de aici! ia-o din loc! dă-i drumul! ♦ Fig. (Fam.) A determina pe cineva să facă un anumit lucru, să acționeze într-un anumit fel; a îndemna, a îmboldi. ♦ Intranz. (Pop.) A merge; a zori, a se grăbi. Mâna cât putea de repede. 2. (Pop.) A lua, a duce, a târî cu sine. 3. (Pop.) A trimite pe cineva să se ducă undeva sau să facă ceva. 4. (Pop.) A pune în mișcare; a acționa. – Lat. minari „a amenința”.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mâna
SCIZIONÁ vb. tr., refl. a (se) despărți, a (se) separa, a (se) desprinde. (< fr. scissionner) Vezi definitia »
DECEPȚIONÁ vb. tr. a provoca o decepție; a deziluziona, a dezamăgi. (< decepție + -ona) Vezi definitia »
CALCINÁ vb. I. tr. A supune o substanță la acțiunea unui foc puternic pentru a o usca; (pop.) a prăji. [< fr. calciner]. Vezi definitia »
FASONÁ vb. tr. 1. a da o anumită formă unui lucru. ◊ a prelucra prin deformare plastică un material, în vederea realizării unui obiect de o anumită formă. 2. (fig.) a modela caracterul cuiva. (< fr. façonner) Vezi definitia »
Maracana s, pr. (deț.) 1. bază sportivă. 2. locul unde se execută instrucția disciplinară. Vezi definitia »