AUSCULTÁ, auscúlt, vb. I. Tranz. (Med.) A verifica funcționarea organelor interne ale corpului, ascultând cu urechea sau cu stetoscopul. [Pr.: a-us-] – Fr. ausculter (lat. lit. auscultare). Vezi definitia »

nita a fost cel care le-a dus in spatele blocului Vezi definitia »

a sta ca un spin în coasta / în inima / în ochii cuiva expr. a nu fi pe placul cuiva, a constitui o prezență neplăcută pentru cineva; a incomoda pe cineva. Vezi definitia »

a invita (pe cineva) la dans expr. (pol.) a ancheta (pe cineva). Vezi definitia »

eclata vb. intranz. 1. A străluci, a impresiona puternic prin străluire 2. (fig) a izbucni, a se manifesta violent, brusc (fr. eclater) Vezi definitia »