Definita cuvantului orbesc
ORBÉSC, ORBEÁSCĂ, orbești, adj. 1. Care aparține orbului2, de orb2. 2. Fig. (Despre acțiuni și sentimente) Care se manifestă orbește, nechibzuit, nesocotit, fără discernământ, lipsit de rațiune; necugetat. ♦ Peste măsură de mare; exagerat, exorbitant. – Orb2 + suf. -esc.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu orbesc
CĂSĂTORÉSC, -EÁSCĂ, căsătorești, adj. (Rar) De căsătorie, privitor la căsătorie. – Căsător (înv. „soț” < casă1 + suf. -ător) + suf. -esc. Vezi definitia »
URIEȘÉSC, -EÁSCĂ, urieșești, adj. (Înv.) De proporția uriașilor; uriaș. – Din uriaș + suf. -esc. Vezi definitia »
ÓSC, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) dintr-o populație antică din zona centrală a Apeninilor. ◊ s. f. limbă indo-europeană vorbită de osci. (< fr. osque) Vezi definitia »
CĂMĂTĂRÉSC, -EÁSCĂ, cămătărești, adj. Care este propriu cămătarului, care se referă la camătă sau la cămătar; de camătă. ◊ Capital cămătăresc = capital bănesc folosit pentru a obține camătă. – Cămătar + suf. -esc. Vezi definitia »
MONASTIRÉSC, -EÁSCĂ adj. v. mănăstiresc. Vezi definitia »