Definita cuvantului orbire
ORBÍRE s. f. Faptul de a orbi; fig. întunecare a minții, lipsă de clar viziune, rătăcire, inconștiență. ◊ Loc. adv. Cu orbire = fără chibzuială, orbește. – V. orbi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu orbire
PUȘCĂRÍRE, pușcăriri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a pușcări și rezultatul ei. – V. pușcări. Vezi definitia »
COMPRIMÁRE, comprimări, s. f. Acțiunea de a comprima. – V. comprima. Vezi definitia »
vămuíre s. f., g.-d. art. vămuírii; pl. vămuíri Vezi definitia »
oroáre (oróri), s. f. – Groază. Fr. horreur sau it. orrore. Vezi definitia »
OPACIZÁRE, opacizări, s. f. Acțiunea de a opaciza și rezultatul ei. – V. opaciza. Vezi definitia »