Definita cuvantului ordinar
ORDINÁR, -Ă, ordinari, -e, adj. 1. Obișnuit, normal; de rând, comun. ◊ Fracție ordinară = raportul a două numere întregi. Sesiune ordinară = sesiune convocată conform regulamentului de funcționare. ◊ Loc. adv. (Franțuzism înv.) De ordinar = de obicei. ♦ (Mil.; înv.; substantivat, în expr.) A trece (sau a înscrie) la ordinar = a înscrie în registrul de evidență al rațiilor alimentare și al soldei. 2. De calitate inferioară, fără valoare, prost. ♦ Vulgar, grosolan, josnic. – Din fr. ordinaire, lat. ordinarius, germ. ordinär.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ordinar
BINÁR, -Ă I. adj. 1. format din două unități; divizibil cu 2. (chim.) constituit din două elemente. ◊ compus din două elemente dispuse câte două. 3. (mat.) a cărui bază este numărul 2. II. s. f. (astr.) stea dublă. (< fr. binaire, engl. binary, lat. binarius) Vezi definitia »
HEPÁR s.n. (Anat.) Ficat. ♦ Extract de ficat, cu acțiune de stimulare a hematopoiezei și de regenerare a celulei hepatice. [Nume comercial, cf. gr. hepar – ficat]. Vezi definitia »
SEXAGENÁR, -Ă adj., s. m. f. (om) în vârstă de 60 de ani. (< sexagénaire, lat. sexagenarius) Vezi definitia »
GUZLÁR, guzlari, s. m. Persoană care cântă la guzlă. – Guzlă + suf. -ar. Vezi definitia »
pinzetár, pinzetári, s.m. (înv. și reg.) monetar. Vezi definitia »