EXCIPIÉNT, -Ă, excipienți, -te, adj., s. n. (Substanță sau amestec de substanțe) care este inactiv față de organism și în care se încorporează diferite medicamente. [Pr.: -pi-ent] – Din fr. excipient. Vezi definitia »

DETONÁNT, -Ă, detonanti, -te, adj. Care (poate) produce o detonație; detonabil. – Din fr. détoner. Vezi definitia »

TIRÁNT, tiranți, s. m. Element de construcție confecționat din cabluri, lanțuri, bare de oțel sau din beton armat, care are rolul de a prelua forțe de întindere. – Din fr. tirant Vezi definitia »

OXIDÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) care poate provoca o oxidare. (< fr. oxydant) Vezi definitia »

Element de compunere savantă care, antepus denumirii unei unități de măsură, o multiplică de 10 la puterea 15 ori Vezi definitia »