Definita cuvantului palatin
PALATIN1, palatini, s. m. Titlu dat, în evul mediu, în Europa, unui mare demnitar care îndeplinea anumite funcții la curte sau la palatul unui rege sau al unui mare senior; principe posesor al unui palatinat; guvernator al unei provincii în Germania sau în Polonia medievală; vicerege în Ungaria medievală; persoană care avea unul dintre aceste titluri. ♦ (Adjectival) Care aparține unui palatin1 sau unui palatinat, privitor la un palatin1 sau la un palatinat. – Din lat. palatinus, it. palatino, fr. palatin.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu palatin
EINSTEIN IN-ȘTAIN/ s. m. energia necesară excitării atomilor unui mol dintr-o substanță echivalentă cu energia de 6,023.1023. (< fr. einstein) Vezi definitia »
PORCÍN, -Ă I. adj. referitor la porc. II. s. f. pl. suide. (< lat. porcinus, fr. porcin/es/) Vezi definitia »
SULTANÍN, -Ă, sultanini, -e, adj., subst. 1. Adj. (Despre fructe, legume) De cea mai bună calitate, de soi. 2. S. f. Soi de viță de vie cultivat pentru producerea stafidelor. 3. S. m. Veche monedă turcească de aur. – Din tc. sültani, fr. sultanine. Vezi definitia »
PELEGRÍN s. m. v. peregrin. Vezi definitia »
MANDARÍN2, mandarini, Arbust fructifer cu flori albe, cultivat în regiunile mediteraneene pentru fructele sale comestibile (Citrus nobilis). – Din mandarină (derivat regresiv). Vezi definitia »