curcúie, curcúi, s.f. (reg.) vită slabă. Vezi definitia »

DECÓCȚIE s.f. Fierberea unor plante în apă; (concr.) decoct. [Gen. -iei, var. decocțiune s.f. / < fr. décoction, lat. decoctio]. Vezi definitia »

ODONTOLOGÍE s. f. Parte a anatomiei care se ocupă cu studiul dinților. – Din fr. odontologie. Vezi definitia »

SIDERURGÍE s.f. Ramură a metalurgiei care studiază proprietățile fizice și chimice ale fierului și ale aliajelor lui, precum și operațiile de extragere, elaborare și prelucrare a acestora. [Gen. -iei. / < fr. sidérurgie, cf. gr. sideros – fier, ergon – lucru]. Vezi definitia »

CARIOPLASMOGAMÍE s. f. contopire a doi gameți, rezultând o celulă nouă. (< fr. caryoplasmogamie) Vezi definitia »