RĂGUȘEÁLĂ, răgușeli, s. f. Îngroșare și slăbire a vocii provocată de inflamarea laringelui, a coardelor vocale. – Răguși + suf. -eală. Vezi definitia »

potroácă (potroáce), s. f. – 1. Ciorbă acră cu măruntaie de pasăre. – 2. Acru, sărat, exagerat de picant. – 3. Albăstriță (Erythrea centaurum). – 4. Veninariță (Gratiola officinalis). – Var. Mold. potroc. Rus. potroch „ciorbă de burtă” (Cihac, II, 282). – Der. potrocea (var. potrocuță), s. f. (albăstriță). Vezi definitia »

CÁUZĂ s.f. 1. Ceea ce determină, provoacă apariția unui fenomen, a unei întâmplări; fenomen care provoacă în anumite condiții apariția altui fenomen. 2. Problemă socială de mare importanță, care preocupă o colectivitate largă de oameni și pentru a cărei apărare și punere în valoare se duce o luptă susținută. ◊ În cunoștință de cauză = cunoscând bine problema despre care este vorba. ♦ Motiv, rațiune. 3. (Jur.) Pricină, proces. ◊ A avea câștig de cauză = a câștiga. [Pron. ca-u-. / < lat., it. causa, cf. fr. cause]. Vezi definitia »

REÚMĂ s.f. Reumatism. [Pron. re-u-. / < germ. Rheuma]. Vezi definitia »

DÉCIMĂ s.f. 1. (Muz.) Interval care cuprinde zece trepte (o treaptă și o octavă). ♦ Treapta a zecea de la o treaptă dată. 2. Strofă de zece versuri. [< it. decima, cf. lat. decima – zecime]. Vezi definitia »